Abces – colecție purulenta, formata sub acțiunea unor agenți microbieni
Ablație – îndepărtarea unor lucrări protetice prin taiere
Abraziune – uzura suprafețelor dentare
Acrilat – rășina acrilica macromoleculara
Adrenalina – substanța anestezica loco-regionala care mărește concentrația locala prin încetinirea substanței anestezice
Alveola – cavitate osoasa in care sunt implantați dinții
Amprenta – copia negativa, fidela a unei regiuni anatomice, folosita pentru confecționarea lucrărilor fixe si mobile
Apex – porțiunea terminala a vârfului rădăcinii dentare
Arcada dentara – totalitatea dinților implantați in alveolele osului maxilar si mandibular
Alveolita – inflamație locala a alveolei dintelui, ce se manifesta după extracție, datorita infecției sau lipsei coagulării;
Amalgam – un material din argint sau mercur utilizat pentru obturații.

Biopsie – procesul de îndepărtare a țesutului pentru a determina existenta patologiei
Boala parodontala – proces inflamator al țesuturilor gingivale si/sau a membranei parodontale a dinților care rezulta in adâncirea fantei gingivale si care poate produce pungi parodontale sau duce la pierderea osului alveolar de susținere
Bont dentar – porțiunea coronara a dintelui fără smalt, rezultata in urma șlefuirii coronare pe toate fetele, pana la îndepărtarea unui strat dur, de 1-2 mm grosime
Breșa edentata – zona rezultata prin pierderea de pe arcada a unuia sau a mai mulți dinți
Bruxism – strângerea violenta a arcadelor dentare prin contractarea puternica a mușchilor ridicători ai mandibulei sau involuntar, de regula in timpul somnului (scrâșnirea dinților)

Compozit de rășina – material de obturație dentara colorat, pe baza de rășina si siliciu sau particule de porțelan
Capa – acoperire cu un strat subțire a porțiunii coronare a dintelui, de obicei fara conformitate anatomica
Cosmetica dentara – ramura a stomatologiei dedicata artei si științei de a îmbunătăți dantura, aspectul general al acesteia si sănătatea orala
Coroana de înveliș – reconstrucție constând in acoperirea sau înlocuirea unei parți importante sau a întregii coroane clinice a dintelui
Calcifiere – proces biologic de depunere de săruri de calciu la nivelul structurilor dentare
Cale falsa – traiect anormal, realizat accidental, in urma unui tratament dentar, cu freze sau ace de canal
Camera pulpara – spațiul din interiorul coroanei dentare, cu pereții formați din dentina, in care se afla pulpa dentara
Canal radicular – canal care traversează rădăcina dintelui din camera pulpara pana la apex si conține pachetul vasculo nervos
Cauterizare – metoda chirurgicala utilizata pentru distrugerea țesuturilor normale sau patologice, pentru a face hemostaza cu ajutorul unor agenți chimici sau fizic
Căptușirea protezei – adăugarea unui material acrilic la suprafața mucozală a protezelor
Celulita – inflamație superficiala sau profunda a țesutului conjunctiv subcutanat
Cement radicular – țesut dentar, ce acoperă dentina radiculara de la colet pana la apex
Chiuretaj – intervenție chirurgicala folosita pentru a razui, cu ajutorul unei chiurete, pereții din interiorul unei cavități, pentru a îndepărta unele neoformații sau țesut de granulație, in scop diagnostic sau terapeutic
Ciment – substanța utilizata pentru realizarea unei adeziuni puternice intre 2 suprafețe
Coafaj direct – metoda biologic conservatoare, care consta in acoperirea pulpei dentare cu o substanța neiritanta, cu acțiune antiseptica si antiinflamatoare, ce menține in totalitate vitalitatea pulpei dentare
Coafaj indirect – act terapeutic complex, prin care se asigura dezinfectarea plăgii dentinare si obliterarea canaliculelor dentinare, protecția pulpei fata de agenți fizici si chimici, precum si stimularea mecanismelor de neo dentinogeneza, ce se realizează prin aplicarea pe plaga dentinară a unui strat de material de coafaj
Colet dentar – zona intermediara dintre coroana si rădăcina, unde are loc joncțiunea smalt-cement
Coroana mixta – lucrare protetica alcătuită dintr-o parte metalica si una fizionomica
Cracmente – zgomote sau pocnituri intraarticulare, percepute de medic la palpare in timpul mișcărilor de deschidere/închidere a gurii, ca urmare a diferitelor afectiuni ale articulatiei temporo-mandibulare
Creasta dentara – proeminenta ce se înalta spre suprafața ocluzală a dinților laterali sau pe suprafața palatinala si linguala a frontalilor superiori si inferiori
Cupizi – formațiuni ovalare ce se proiectează pe suprafețele ocluzale ale dinților laterali si pe marginile incizale ale caninilor, ale căror forma si dimensiuni variază de la un dinte la altul, ca si de la pacient la pacient

Dentiție primara – cunoscuți si sub denumirea de “dinți de lapte” sau dantura temporara
Detartraj sub gingival – îndepărtarea tartrului si plăcii de pe dinte, sub linia gingiilor
Detartraj supra-gingival – îndepărtarea tartrului si a plăcii de pe dinte, deasupra liniei gingiilor
Distal – situat in spatele arcadei dentare (sau mai departe de lina mediana)
Decapusonare – metoda chirurgicala folosita in excizia fibromucoasei ce acoperă coroana molarului, pentru a crea posibilitatea continuării si reușitei erupției
Demineralizare – pierderea sau scăderea constituenților minerali ai organismului
Dentina – stratul cel mai gros din structura dintelui, aflat sub smalt
Diastema – dizarmonie dento-alveolara cu spațiere inter dentara, caracterizata prin existenta unui spațiu de 2-10 mm intre cei doi incisivi centrali superiori
Diga – foaie de cauciuc foarte subțire, care se perforează si se aplica la coletul dintelui in vederea realizării sterile a câmpului operator
Distalizare – tendința de deplasare a dinților in sens orizontal

Endodontie – ramura a stomatologiei care tratează leziuni sau afecțiuni ale pulpei sau nervilor dintelui
Ectopie – erupția unui dinte in afara poziției lui normale pe arcada alveolara
Edem Quincke – accident alergic produs in urma anesteziei loco-regionale, manifestat prin edem difuz al fetei, cu tumefacții accentuate ale pleoapelor si buzelor
Edentații – stare fizio-patologica, ce se caracterizează prin pierderea de la 1-16 dinți pe o arcada dentara
Egresiune dentara – fenomen de erupție dentara pe arcada cu depășirea planului de ocluzie, determinat de lipsa dintelui antagonist sau de infecția dintelui care egresează
Electrocauter – instrument ce servește la electrocauterizarea unor plăgi bucale
Elevator – instrument folosit pentru extracții dentare si ale resturilor radiculare, precum si in secționarea ligamentului circular alveolo-dentar
Extirpare devitala – metoda chirurgicala prin care se îndepărtează pulpa dentara in totalitate, după insensibilizarea ei cu mijloace chimice
Extirpare vitala – metoda chirurgicala prin care se îndepărtează in totalitate pulpa dentara prin anestezie

Fațete de porțelan – fațete foarte subțiri, făcute special din porțelan, cu priza pe dinți (fațetele sunt deosebit de utile pentru reconstrucția dinților degradați, fracturați sau fisurați)
Fir de mătase – mijloc secundar de igiena bucala, ce urmărește îndepărtarea resturilor alimentare din spatiile inter dentare, fără lezarea parodonțiului marginal
Fistula – canal format accidental sau operator, care comunica cu o glanda sau o cavitate si drenează secrețiile acestora
Fisuri dentare – spărturi ale smaltului sau smalt plus dentina, fără pierdere de substanța, dificil de diagnosticat
Fluor – element chimic folosit in creșterea rezistentei dentare
Fluor profilaxie – metoda terapeutica prin care se urmărește creșterea rezistentei dentare fata de agenții cariogeni prin administrarea de fluor
Fractura dentara – leziune a smaltului, dentinei, cementului, in care porțiuni din dinte sunt desprinse si pot interesa uneori pulpa coronara sau radiculara
Fracturi mandibulare – leziuni cu întreruperea continuității osului mandibular, produse de agresiuni, accidente, etc

Gingivita – gingivita reprezintă stadiul timpuriu al unei afecțiuni a gingiei, prin care gingiile devin roșii, umflate si sângerează cu ușurința. In acest stadiu, afecțiunea gingiilor este încă reversibila si poate fi eliminata, in general, prin periaj zilnic si curățare cu ața dentara
Gingivoplastie – intervenție chirurgicala prin care se reconturează gingia pentru a crea o forma normala, funcțională
Ganglion – grup de celule nervoase situate in afara creierului si a măduvei
Gangrena – proces septic localizat in țesuturi pulpare cu vitalitate pierduta in care are loc descompunerea țesuturilor sub influenta germenilor bacterieni
Glanda salivara – masa de țesut cu rol de secreție a salivei la nivelul cavitații bucale
Gutiera – construcție protetica, ce acoperă un grup de dinți vecini pe fata lor vestibulara, ocluzala si orala, cu rol de imobilizare a fracturilor mandibulare sau are rol in albire dentara

Halena – halena este termenul științific pentru respirația urat mirositoare. Aceasta poate fi cauzata de mulți factori, printre care se număra alimentele mirositoare, degradarea dinților, afecțiuni parodontale, senzația continua de gura uscata, utilizarea produselor pe baza de tutun, infecții ale sinusurilor sau respiratorii
Hemisectiune – separare chirurgicala a unui dinte cu rădăcini multiple astfel încât o rădăcina si/sau partea superioara a coroanei sa poată fi îndepărtata pe cale chirurgicala
Halistereza – proces reversibil de demineralizare osoasa, localizat la nivelul cavitații bucale, in special la nivelul osului alveolar
Hemostaza – oprirea unei hemoragii postextractionale
Herpes – erupție veziculara, cu sediu, de predilecție, in zonele de trecere dintre mucoasa si tegument: buze, comisura bucala, nari, pleoape
Hidroxid de calciu – substanța biologic activa, utilizata in coafajele directe, in deschiderea accidentala a camerei pulpare, ce are rol de a menține neodentinogeneza
Hiperemie preinflamatorie – faza incipienta a inflamației pulpare, care are simptomatologie proprie si necesita metode particulare de tratament

Igienist dentar – persoana specializata in curățarea dinților prin îndepărtarea plăcii, a tartrului si a afecțiunilor țesutului gingivale. Aceasta recomanda pacientului metodele adecvate pentru stabilirea unui program de igiena orala corespunzătoare
Implant dentar – un implant dentar atașat permanent pe mandibula sau maxilar care înlocuiește dintele sau dinții lipsa
Ionomer de sticla – ciment polialchenoic de sticla: material care in stadiu solid, pudra, eliberează fluor – conține pudra de sticla aluminosilicata. Materialul este translucid si poate fi utilizat pentru obturație, pentru aliniere sau ca agent adeziv
Inlay – obturație din porțelan, rășina sau aur (preparata pentru a se potrivi unei cavități pregătite) cimentata sau atașata prin adeziune, pentru a ajuta la reconstrucția unui dinte degradat sau fracturat
Incisivi – dinți cu coroana in forma de lopata, așezați in partea anterioara a arcadei dentare, cu rol in tăierea alimentelor
Incizie – secționare chirurgicala a țesuturilor cu bisturiul sau cu alt instrument tăios
Incluzie dentara – anomalie dento-maxilara, caracterizata prin rămânerea dinților in profunzimea osului alveolar după trecerea termenului de erupție, fără tendința de a erupe
Inervație – distribuția unui nerv într-un organ sau țesut
Infecție – stare patologica a organismului, cauzata de pătrunderea si dezvoltarea in interiorul acestuia a unui agent patogen
Inflamație pulpara – totalitatea reacțiilor si proceselor cu caracter de adaptare, care se dezvolta in pulpa, într-o succesiune de faze, ca urmare a acțiunii unui agent patogen

Linia mediana – o linie verticala imaginara care divide fata in doua parți egale
Lingual – care aparține sau se refera la limba
Leucoplazie – leziune a mucoasei bucale cu potențial de malignizare, favorizata de factori iritativi (alcool, tutun, etc,)
Lidocaina (xilina) – anestezic local, cu efect rapid si de durata. Se poate utiliza si in amestec cu adrenalina
Luxația mandibulei – accident produs de obicei la pacienții cu laxitate capsulo-articulara accentuata, in timpul extracției dinților
Luxația dentara – accident produs in timpul actelor stomatologice, prin utilizarea defectuoasa a instrumentarului dentar determinând dislocarea dintelui din alveola sa, prin ruperea ligamentelor alveolo-dentare

Mandibula – os inferior al cavitații bucale
Maxilar – osul superior al cavitații bucale
Molar – dinte situat posterior fata de premolari (cu rădăcina dubla) pe fiecare os al cavitații bucale; dinți cu coroane mari si suprafețe largi de masticație
Materiale compozite – materiale de obturație definitiva, cu aspect fizionomic, ce prezinta o buna stabilitate a culorii in timp
Materiale de amprenta – produse ce reproduc fidel amănuntele câmpului protetic
Matrice dentara – sistem ce ajuta medicul in refacerea conturului dintelui cu materiale de obturați definitiva
Mezializare – migrare spre linia mediana a dinților situați distal fata de dintele care a fost extras si care tind sa ocupe spațiul rămas liber
Migrare dentara – deplasare a dintelui in diferite circumstanțe
Mobilitate dentarA – mișcarea dinților

Novocaina – o denumire generica pentru diferite tipuri de anestezice utilizate ca injectie in dantura,
Nanism dentar – distrofie dentara caracterizata prin dinți prea mici, cu forma normala sau modificata
Neoplasm – proces patologic de formare a unui țesut nou, tumoral
Nervi cranieni – nervi in număr de 12 situații la craniu, divizați fiziologic
Nevralgie – durere de- a lungul unui trunchi nervos

Obturație – un termen laic utilizat pentru reconstrucția structurii unui dinte pierdut utilizând materiale cum ar fi metale, aliaje, plastic sau ciment
Onlay – o reconstrucție efectuata in exteriorul cavitații bucale care înlocuiește vârful cuspidian al dintelui, care este îndepărtat;
Ortodont – medic stomatolog specialist a cărui practica se rezuma la detecția si tratarea malocluziunii dinților si a structurilor adiacente acestora
Ocluzie – raport static sau dinamic intre arcadele dentare, indiferent de rapoartele mandibulo-craniene
Odontalgie – durere de origine dentara, cu cauze diferite
Ortodonție – operație de îndreptare a dinților
Osteita – leziune a țesutului osos propriu-zis, de natura infecțioasa

Profilaxie dentara – procedura referitoare la detartraj si lustruire cu scopul de a îndepărta placa bacteriana coronara, tartrul si petele
Palat – țesuturile moi si dure care formează partea superioara a cavitații bucale care separa cavitatea bucala de cea nazala
Periapical – zona din jurul capătului rădăcinii dintelui
Pericoronarita – o inflamație a țesutului gingival din jurul coroanei dintelui, de obicei la nivelul celui de-al treilea molar
Parodontal – care aparține țesuturilor de susținere a dinților
Parodontita – inflamarea si pierderea țesutului conector al structurii de susținere si adiacente dintelui, caracterizata de mobilitate dentara
Placa – o substanța moale, lipicioasa, care se acumulează pe suprafața dinților si care este compusa, in general, din bacterii si derivați bacterieni
Pivot – o tija alungita, metalica, aplicata si cimentata in interiorul canalului radicular pregătit, având rol de susținere si reținere a materialului de restaurare
Patologie orala – ramura specializata a stomatologiei si patologiei care studiază investigarea si tratarea bolilor cavitații bucale
Parodontoza – forma distrofica degenerativa a parodontopatiilor marginale cronice, fără fenomene inflamatorii
Parodonțiu marginal – complex de țesuturi care asigura fixarea dintelui in structurile maxilarului
Pedodontie – știința care se ocupa cu dezvoltarea ontogenetica a dinților si cu principalele boli ale acestora
Placa bacteriana – componenta bacteriana care adera de dinți si necesita sa fie îndepărtata;
Plaga postextractionala – leziune rezultata in urma extracției
Proteza dentara – corp fizic confecționat dintr-o serie de materiale, după indicațiile medicului, cu scopul de a restaura morfofunctional țesuturile dentare
Pulpa dentara – țesut conjunctiv lax, situat in camera pulpara si canalul radicular
Pulpite – inflamații pulpare ce se desfășoară in pulpa într-o succesiune de faze, ca urmare a acțiunii unui agent patogen

Radiografie panoramica – o radiografie extra orala care include mandibula si maxilarul pe un singur film
Radiografie cefalometrica – un film radiografic utilizat in studiul științific al măsurătorilor legate de cap si puncte de referința specifice
Radiografie peri apicala – o radiografie efectuata prin plasarea intra orala a filmului pentru a se putea observa apexul dintelui
Reabilitare orala complexa – reconstrucție dentara profunda care implica șase sau mai multe elemente de coroane si/sau punți dentare in cadrul aceluiași plan de tratament. Utilizând coroane complete si/sau punți dentare fixe cimentate, stomatologul dumneavoastră va reconstrui dinții naturali, inclusiv obturațiile
Rebazare – metoda prin care se adaugă un strat de acrilat șeilor protetice sau bazelor protetice, fără a modifica arcada dentara

Stomatita – inflamarea membranei cavitații bucale
Sindromul ATM – o afecțiune asociata cu articulația mandibulei.
Sinus maxilar – cavitate pneumatica situata in interiorul corpului osului maxilar
Smalt – strat puternic mineralizat ce acoperă întreaga coroana a dintelui
Stomatite – inflamații localizate pe porțiuni mai mari ale mucoasei bucale, in mai multe zone topografice ale acestuia
Șablon de ocluzie – piesa protetica intermediara
Șlefuire selectiva – metoda prin care se urmărește abrazarea artificiala a dinților, in cazul in care abrazura fiziologica lipsește sau este insuficienta
Știfturi para pulpare – sisteme speciale de retenție

Tratament de menținere parodontal – terapie destinata sa mentina starea de sanatate a parodonțiului
Tratament de canal radicular – este utilizat pentru determinarea cauzei si pentru tratarea problemelor legate de miezul moale al dintelui, pulpa dentara.
Trismus – abilitate restrictiva de deschidere a cavitații bucale, in general datorata inflamării sau fibrozei musculaturii responsabila de masticație
Tartru dentar – formațiuni organo-minerale depozitate pe suprafețele dinților si pe alte suprafețe solide din cavitatea bucala
Telescopare – fenomen de menținere a protezei parțiale prin fricțiunea ce are loc intre doua suprafețe metalice
Trema – dizarmonie dentoalveolara cu spațiere inter dentara , intre dinții superiori sau intre dinții inferiori(excepție fac centralii superiori)

Unghi incizal – unul dintre unghiurile formate de articulația dintre suprafața incizala si mezială sau distală cu un dinte anterior;
Ulcerație – soluție de continuitate într-un țesut pavimentos sau la mucoase
Ultrasunete – vibrații mecanice utile in detartraj

Vârf cuspidian – partea /pârțile protuberante ale suprafeței de masticație a unui dinte
Vezicule – leziuni elementare ce apar in diverse afecțiuni

Xerocheilie – uscăciune a buzelor
Xerostomie – sindrom de gura uscata